Publicat

9

octombrie

2017

10:20

8893

vizualizări

De la Bucureşti, NATO transmite un mesaj clar Rusiei. Stoltenberg: „Alianţa nu doreşte un nou Război Rece”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite un mesaj clar Rusiei, de la Bucureşti: „Alianta Nord Atlantica nu doreşte un nou Război Rece”, pledând pentru predictibilitate, în contextul îngrijorărilor exprimate faţă de „creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre" şi faţă de „lipsa de transparenţă a exercitiilor sale militare". „Brigada multinaţională din România este doar o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă care şi-a crescut prezenţa mai ales în Crimeea. Cred că transmitem un mesaj clar că un atac împotriva unui aliat, împotriva României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianţe", a subliniat Stoltenberg.

De la Bucureşti, NATO transmite un mesaj clar Rusiei. Stoltenberg: „Alianţa nu doreşte un nou Război Rece”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite un mesaj clar Rusiei, de la Bucureşti: „Alianta Nord Atlantica nu doreşte un nou Război Rece”, pledând pentru predictibilitate, în contextul îngrijorărilor exprimate faţă de „creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre" şi faţă de „lipsa de transparenţă a exercitiilor sale militare". „Brigada multinaţională din România este doar o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă care şi-a crescut prezenţa mai ales în Crimeea. Cred că transmitem un mesaj clar că un atac împotriva unui aliat, împotriva României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianţe", a subliniat Stoltenberg.

„Desfăşurările noastre de trupe sunt un răspuns direct al acţiunii şi ameninţării Rusiei faţă de Ucraina. Această reacţie a NATO e direct proporţională cu angajamentele noastre internaţionale. Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre şi de lipsa de transparenţă a exerciţiilor sale militare (....) Continuăm să facem apel la Rusia să se implice în angajamentele internaţionale. Nu vrem să izolăm Rusia, NATO nu doreşte un nou Război Rece, iar acţiunile noastre sunt desemnate să prevină, nu să producă conflicte. Dorim să îmbrăţişăm predictibilitatea şi transparenţa care sunt în interesul tuturor", a declarat Jens Stoltenberg, la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.

În plus, Stoltenberg a ţinut să precizeze că la următorul summit NATO, care se va desfăşura la Bruxelles, anul viitor, „relaţiile cu Rusia vor fi un subiect important".

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că scopul Alianţei este „pacea, nu războiul" şi că, în relaţia cu Rusia, este necesar dialogul, dar de pe o poziţie puternică.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare", a spus Iohannis.

În acest context, Iohannis a subliniat faptul că „întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate" şi că parteneriatele dintre membrii Alianţei „trebuie să fie mai tari ca oricând".

„Este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare, pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susţină activ acest efort", a mai spus Iohannis.

Stoltenberg: Brigada multinaţională de la Craiova este o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă. Un atac împotriva României va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianţe

România rămâne esenţială pentru apărarea balistică a NATO, iar brigada multinaţională de la Craiova coagulează întreaga prezenţă militară a aliaţilor în Europa, a spus Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă susţinute alături de Klaus Iohannis.

„NATO este o alianţă care se ţine de promisiuni. (...) Terestru, prezenţa noastră se coagulează în jurul brigăzii multinaţionale din Craiova şi vă mulţumesc foarte mult că găzduiţi această brigadă. (...) România este esenţială şi pentru apărarea balistică, la care NATO rămâne angajată. Şi nu în ultimul rând, pentru anunţul de a aloca 2% din PIB şi pentru angajamentul de a menţine acest buget al Apărării pe ultimii 10 ani. Aşadar, România doreşte să menţină în siguranţă cei aproape 1 miliard de cetăţeni ai NATO", a transmis secretarul general al NATO.

„Cred că este important să înţelegem că brigada multinaţională din România este doar o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă care şi-a crescut prezenţa mai ales în Crimeea. Cred că transmitem un mesaj clar că un atac împotriva unui aliat, împotriva României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianţe", a arătat Stoltenberg.

Referitor la dezvoltarea capacităţilor anti-rachetă de la Deveselu şi la faptul că Senatul SUA a votat eliminarea din bugetul Pentagonului a unui articol care stipula instalarea de noi capabilităţi militare în sudul României, oficialul NATO a spus că funcţionalitatea scutului nu va fi afectată, pentru că este vorba despre lucruri diferite. 

„Nu, sunt două lucruri diferite. Apărarea balistică a NATO se dezvoltă aşa cum a fost planificat şi am participat la inaugurarea acestei facilităţi de la Deveselu anul trecut, unde continuă să se dezvolte apărarea balistică aşa cum s-a stabilit. În SUA se discută despre capacităţi adiţionale pe lângă cele care au fost deja aprobate şi care se dezvoltă în prezent. Am inaugurat baza de la Deveselu pentru a continua să ne consolidăm apărarea balistică şi vom constru ceva asemănător în Polonia, deci lucrăm la a doua facilitate, ne ţinem de plan", a răspuns secretarul general al NATO.

Pe această temă a ţinut să se pronunţe şi preşedintele Klaus Iohannis, subliniind că tema a fost prost înţeleasă de „unii care sunt preocupaţi de securitatea României" şi că esenţa programului de la Deveselu continuă, conform planului, dar că instalarea de capabilităţi suplimentare trebuie mai bine studiată.

„Au fost membri din diferite forţe armate care au vrut să se discute dacă este voorba despre o apărare suplimentară a facilităţii ca atare. Or această chestiune trebuie mai bine studiată, fiindca astfel de sisteme care nu fac parte din nucleul unit de apărare pot ridica noi temeri. Or aşa ceva nu se poate studia în câteva luni de zile şi ceea ce nu se doreşte, şi despre asta a fost decizia luată recent în SUA, este să se facă la mare viteză acum ceva, fără să se studiaze. Concluzia e că planul de la Deveseu merge aşa cum a fost stabilit. Facilităţi suplimentare trebuie mai bine studiate înainte să fie implementate. Cred că am fost destul de clar, nu trebuie să intre nimeni în panică. Situaţia la deveselu este excelentă", a încheiat Iohannis. 

 

 

 

 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info