Publicat

22

mai

2017

20:52

77308

vizualizări

UE aplică o procedură ÎN PREMIERĂ în cazul României. „Devierea semnificativă”, constatată de Bruxelles. Reacţia PSD

Comisia Europeană avertizează România cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la obiectivele pe termen mediu privind deficitul bugetar şi cere Consiliului European să adopte o recomandare astfel încât România să ia măsurile necesare în 2017 pentru corectarea acestei abateri. Potrivit unui document CE, este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanţă economică al UE, prin care statee membre au posibilitatea de a lua măsuri de corectare a problemelor identificate astfel încât să se evite deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.

UE aplică o procedură ÎN PREMIERĂ în cazul României. „Devierea semnificativă”, constatată de Bruxelles. Reacţia PSD

Comisia Europeană avertizează România cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la obiectivele pe termen mediu privind deficitul bugetar şi cere Consiliului European să adopte o recomandare astfel încât România să ia măsurile necesare în 2017 pentru corectarea acestei abateri. Potrivit unui document CE, este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanţă economică al UE, prin care statee membre au posibilitatea de a lua măsuri de corectare a problemelor identificate astfel încât să se evite deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.

„Comisia Europeană a transmis României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăşi 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017.  În 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. În absenţa modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerinţă în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB şi 3,7% din PIB pentru 2017 şi 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană.  Consiliul consideră că este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale”, se arată în documentul Comisiei Europene, care poate fi consultat integral AICI. 

Observaţiile Comisiei Europene:

- Cadrul fiscal al României este sănătos, dar nu este pe deplin pus în aplicare.

- Evaziunea fiscală a fost ridicată în România, reducând veniturile din taxe şi distorsionând economia. În acest domeniu, ca urmare a recomandărilor specifice, românia a făcut însă un progres limitat. Dincolo de măsurile luate în ceea ce priveşte taxarea din domeniul hotelier, catering şi alte industrii specifice, a microîntrepriderilor şi a PFA, abordările sectoriale şi pe categorii asupra taxării afacerilor riscă să impună o povară administrativă atât pe business, cât şi pe autoritatea fiscală, fără să ducă la îmbunătăţirea colectării. 

- Resursele nu sunt concetrate pe sectoarele cu cele mai mari riscuri de evaziune fiscală, dându-se o atenţie limitată plăţilor la negru, în timp ce măsurile coercitive predomină faţă de cele preventive.

-Riscul de sărăcie şi excluziune socială a rămas foarte ridicat mai ales în familiile cu copii, a persoanelor cu dizabilităţi, a romilor şi a populaţiei din mediul rural.  

- Există diferenţe semnificative de gen în ceea ce priveşte sărăcia la bătrâneţe şi din cauză că în România nu există o egalizare a vârstei de pensionare, ceea ce face ca femeile să primească pensii mai mici decât bărbaţii.

-Deşi a crescut semnificativ în ultimii ani, salariul minim din România rămâne printre cele mai mici din UE. Punerea în practică a recomandărilor CE privind constituirea unui grup de lucru tripartit pentru stabilirea unui mecanism de calcul al salariului minim pe criteriii obiective economice şi sociale a întârziat. 

- Corupţia din sistemul de sănătate afectează populaţia cu venituri mici şi din mediul rural.

- Procesul de decizie şi de administrare este netrasparent, iar corupţia este răspândită la acest nivel. 

- Lipsa infrastructurii de transport este una dintre principalele piedici pentru dezvoltarea economică. 

- Deşi România are una dintre cele mai mari rate a investiţiilor din UE, investiţiile publice au scăzut în 2016 şi din cauza neaccesării fondurilor europene. 

- Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru mediul economic, deşi s-au făcut paşi importanţi pentru combaterea acesteia.

Dragnea: În Europa se vorbeşte pe două voci despre disciplină financiară

 Liderul PSD Liviu Dragnea a criticat, luni, faptul că în Europa se vorbeşte pe două voci despre disciplina financiară, el arătând că nu se supără nimeni când Franţa şi Spania depăşesc deficitul, dar României i se vorbeşte de austeritate, deşi are cea mai mare creştere economică din UE.

„În Europa se vorbeşte pe două voci despre disciplină financiară. Când Franţa sau Spania depăşesc pragul de deficit de 3% nu se supără nimeni. Când România are cea mai mare creştere economică din UE, ni se vorbeşte din nou despre austeritate, pe baza unor aprecieri mai mult sau mai puţin exacte”, a scris Dragnea pe Facebook.

„Eu cred că regulile trebuie să fie la fel pentru toţi. Salariile românilor sunt de 2-3-4 ori mai mici decât ale europenilor. E necesar să le mărim pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară!”, a adăugat Dragnea.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, a precizat, luni, prin intermediul unui comunicat remis MEDIAFAX, că PSD va transmite UE că majorările de salarii sunt necesare pentru a stopa plecarea tinerilor din România

„PSD şi-a asumat un set de măsuri prevăzute în programul de guvernare, care se încadrează în pragul de deficit de 3% prevăzut în Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene. În viziunea PSD, creşterea salariilor din România este absolut necesară pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară. Dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă”, a transmis Dobre.

Dobre a menţionat că sugestiile care evoca restrângeri bugetare sau revenirea la politica de austeritate nu sunt deloc justificate, iar avertismentele de la Bruxelles vor fi privite cu anumite rezerve.

„Totodată amintim faptul că în mai multe rânduri s-au înregistrat diferenţe mari între estimările Comisiei Europene privind deficitul bugetar şi datele economice reale. În 2015, această abatere a fost de 2 puncte procentuale, respectiv deficit de 2,8% în estimarea Comisiei, faţă de 0,8% deficit înregistrat în mod real. Aşadar, privim cu anumite rezerve avertismentele de la Bruxelles care se bazează pe astfel de estimări”, a mai precizat Dobre.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Decizie EXTREMĂ luată de Gică Hagi: vinde tot şi pleacă din România! Unde vrea să meargă "Regele" fotbalului românesc

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info