Publicat

18

martie

2019

14:08

2210

vizualizări

Acuzaţii GRAVE la adresa băncilor străine. Şerban Nicolae: „SPALĂ bani de ordinul miliardelor şi plătesc ca să nu facă închisoare!”

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, luni, în cadrul şedinţei Comisiei Juridice a Senatului, că îi este greu să creadă că bănci din UE nu folosesc subsidiarele româneşti pentru operaţiunile financiare de acoperire a spălării banilor “pe relaţia cu Rusia”.

Acuzaţii GRAVE la adresa băncilor străine. Şerban Nicolae: „SPALĂ bani de ordinul miliardelor şi plătesc ca să nu facă închisoare!”

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, luni, în cadrul şedinţei Comisiei Juridice a Senatului, că îi este greu să creadă că bănci din UE nu folosesc subsidiarele româneşti pentru operaţiunile financiare de acoperire a spălării banilor “pe relaţia cu Rusia”.

„Poate e nevoie să umblăm şi la lege aşa încât să nu constatăm că bănci importante cu subsidiare în România spală bani de ordinul miliardelor şi plătesc ca să nu facă închisoare nişte persoane importante în fapte de corupţie. Penalii lor nu fac niciodată închisoare, penalii lor plătesc de ordinul sutelor de milioane, penalii lor pot face înţelegeri cu organismele judiciare şi executive ale UE dar la noi nu sunt nici măcare penali, ba dimpotrivă, apără statul de drept, apără justiţia de penali. Mi-e greu să cred că bănci importante din Vest comit acte de spălare a banilor la un asemenea nivel fără ca o subsidiară dintr-o ţară importantă cum e România în zona estică, pentru că era vorba de spălare de bani pe relaţia cu Rusia şi mi-e greu să cred că au ocolit România, măcar pentru operaţiunile financiare de acoperire”, a declarat Şerban Nicolae, membru în Comisia Juridică a Senatului.

El s-a referit la posibilitatea modificării legii, astfel încât Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor să se sesizeze din oficiu pe astfel de cazuri.

“Există vreo preocupare, analiză, investigaţie în curs să vedem dacă nu cumva şi subsidiarele acelor bănci vizate de organismele europene au participat la operaţiuni de spălare de bani? Ştiam că a făcut Comisia (Europeană-n.red.), un organism executiv, nu bancar, ca astfel să modificăm legea astfel încât Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor să se ocupe şi de astfel de investigaţii din oficiu. Poate semnalaţi BNR o serie de aspecte care ţin de autorizarea şi funcţionarea unor subsidiare bancare pe teritoriul României”, a spus Nicolae.

În prezent, instituţiile bancare sunt supravegheate de BNR, care este singura abilitată să facă acest tip de control.

Comisia Juridică din Senat a retrimis plenului fără modificări proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Pe 5 martie, senatorii Comisiilor de apărare, juridică şi pentru constituţionalitate au adoptat un raport favorabil de admitere a unor amendamente prin care organizaţiile minorităţilor să nu mai fie exceptate de la prevederile proiectului legislativ.

Legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, a fost introdusă o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, care ulterior a fost contestată la CCR.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Revizuirea iniţiativei legislative vine în urma unei decizii a CCR care a admis parţial sesizarea Opoziţiei asupra proiectului de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În decembrie, CCR a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 90 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR.

Pe 19 iulie 2018, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info