Publicat

18

august

2019

17:03

3528

vizualizări

Vechea poveste: procurorii ştiu şi nu spun nimic, ziariştii spun tot fără să ştie nimic

Nimic nou sub soarele orbitor al Caracalului.

Vechea poveste: procurorii ştiu şi nu spun nimic, ziariştii spun tot fără să ştie nimic

Nimic nou sub soarele orbitor al Caracalului.

Jean-Noël Kapferer, despre „Crime, anchete şi zvonuri”:

”(...) Când o afacere trenează sau se complică, o armată de ziarişti e trimisă la faţa locului să compenseze lipsa de informaţie reală, procedând la propria anchetă. Suspansul trebuie întreţinut cu orice preţ, trebuie să se ajungă la un adevărat foileton. Iată că oferta şi cererea de informaţie se întâlnesc în modul cel mai fericit. Microfoanele înregistrează cele mai mici şoapte sau bârfe, care altminteri ar fi rămas în stare latentă. Difuzate milioanelor de receptori – telespectatori sau cititori – ceea ce nu era decât bârfă localizată devine informaţie naţională. Astăzi, mai mult ca oricând, se ciocnesc trei drepturi fundamentale: dreptul la informaţie al publicului, dreptul acuzatului (prezumţia de nevinovăţie) şi, în sfârşit, dreptul Justiţiei de a ancheta în linişte pentru a scoate adevărul la lumină. Se creează un conflict între două forţe – procurorul care ştie dar nu are dreptul să declare nimic pentru a păstra secretul anchetei şi ziariştii cărora li se cere să spună totul, ei neştiind de fapt nimic. Momentan, mediile de informare sunt cele care cîştigă. Dar, din lipsă de informaţie, apelează la zvonuri - această piaţă neagră mereu gata să-şi ofere serviciile, dar şi să manipuleze” (”Rumeurs. Le plus vieux média du monde”, Éditions du Seuil, 1987). 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info